1. Doamne, Domnul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Tu ai pus măreţia Ta mai presus de ceruri.

2. Din gura pruncilor şi a sugarilor Ţi-ai întemeiat laudă, din cauza adversarilor Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător.

3. Când privesc cerurile Tale, lucrarea degetelor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat,

4. îmi zic: „Ce este omul, ca să Ţi aminteşti de el, şi fiul omului, ca să-l cercetezi?

5. L-ai făcut cu puţin mai prejos decât îngerii şi l-ai încununat cu glorie şi cu onoare.

6. L-ai făcut să stăpânească peste lucrările mâinilor Tale; ai pus toate sub picioarele lui:

7. oi şi boi, toate, şi, de asemenea, fiarele câmpului;

8. păsările cerurilor şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor“.

9. Doamne, Domnul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!