La acest alineat este bine să ne ocupăm cu întrebarea: unde are loc această luptă din Efeseni 6 ? Pe de o parte, am văzut că noi ca oameni cereşti trăim în relaţii pământeşti şi aici suntem atacaţi. Pe de altă parte, epistola ne vede binecuvântaţi cu Hristos în locurile cereşti şi acolo se găseşte şi duşmanul nostru. Deci unde are loc lupta? În cer sau pe pământ?
Nu este posibil ca lupta noastră cu diavolul să se desfăşoare în cer, pentru că trupul nostru se găseşte încă pe pământ. Cum am putea să trăim pe pământ şi în acelaşi timp să luptăm în cer? Este vorba de o luptă spirituală, dar aceasta nu este nicidecum o luptă mistică. Dacă vrem să arătăm caracterele divine şi cereşti ale omului nou, ele trebuie arătate în viaţa noastră cotidiană, în împrejurările naturale ale vieţii de pe pământ. Tocmai aici suntem atacaţi de diavolul prin şiretlicurile sale, ca să ne ducă la cădere.
De aceea avem nevoie de armură: sinceritate în relaţiile unii cu alţii, dreptate practică, pace, încredere. Toate acestea trebuie să se găsească în viaţa practică a creştinului. Când duşmanul reuşeşte să ne ducă la cădere, nu mai suntem capabili să savurăm binecuvântările spirituale.
Dacă duşmanul găseşte un punct de atac - şi din păcate găseşte de multe ori -, atunci nu-l găseşte în cer, ci aici jos pe pământ. Când vom fi în cer, nu va mai exista nicio suprafaţă de atac, pentru că în noi nu va mai fi carnea; nici duşmanul nu va mai fi acolo. Este deci o luptă spirituală, dar se referă la lucrurile de pe pământ.