„Aşer dă o hrană minunată; El va da bucate alese împăraţilor“ (Geneza 49:20 )
Hrană din abundenţă
Când s-a născut Aşer, Lea a spus: „Ce fericită sunt! Căci fiicele mă vor numi fericită“. De aceea i-a pus numele AŞER (= fericit - Geneza 30:13
). Binecuvântările lui Iacov şi Moise se află în deplin acord cu aceasta, amândouă prezentându-l pe Aşer ca un copil al norocului.
Lui Aşer i s-a dat o moştenire foarte rodnică în Canaan, anume zona de coastă de la Carmel până la Sidonul cel mare (Iosua 19:24-31 ). El producea mari cantităţi de alimente, cum ar fi cereale şi ulei, atât pentru propria seminţie cât şi pentru Fenicia învecinată. Este de presupus că împăratul Solomon l-a aprovizionat pe prietenul său Hiram, împăratul Tirului, cu cereale şi ulei din zona lui Aşer în schimbul cherestelei pe care i-a furnizat-o pentru construcţia Templului (1. Împăraţi 5:11 ). Probabil că al doilea rând al binecuvântărilor lui Iacov se referă la această aprovizionare a curţii lui Hiram (şi Ezechiel 22:17 ). În binecuvântările lui Moise, abundenţa uleiului de măsline în moştenirea lui Aşer este redată prin imaginea lui Aşer cufundându-şi picioarele în ulei: „Aşer este mai binecuvântat decât fiii; favorizat să fie de fraţii lui şi să-şi cufunde piciorul în untdelemn“ (Deuteronom 33:24 - NASB).
Această binecuvântare este o referire profetică la bogăţia şi prosperitatea de care se va bucura Israel în timpul mileniului, când marile conflicte din zilele din urmă se vor fi sfârşit (vezi capitolul anterior). Atunci va fi abundenţă de grâu în ţară (Psalmul 72:16 ; 85:12 ). Cerul va asculta pământul şi pământul va asculta grâul, vinul nou şi untdelemnul şi acestea vor asculta pe Izreel (Osea 2:21-22 ). Hambarele vor fi pline de grâu, iar teascurile vor da pe dinafară vin nou şi untdelemn. Munţii vor picura vin dulce şi va curge lapte din dealuri (Ioel 2:19, 24 ; 3:18 ). Plugarul îl va ajunge din urmă pe secerător şi cel care calcă strugurii pe cel care împrăştie sămânţa (Amos 9:13 ). Odată ce Domnul a dat o întorsătură destinului lui Israel şi l-a restabilit, ei se vor bucura de o abundenţă de hrană. Ţara va produce şi delicatese împărăteşti, asigurând astfel şi satisfacerea necesităţilor altora, întreg pământul va fi binecuvântat în Israel şi prin Israel, iar naţiunile vor umbla în lumina Domnului şi vor lua parte la ospăţul dărniciei pregătit de Domnul (Isaia 25:6 ).
Aplicaţia spirituală decurge în mod firesc din aceasta. Avem un tablou al bogăţiei învingătorului care iese din luptă nevătămat (conform diferitelor promisiuni şi binecuvântări pentru învingători din Apocalipsa 2 şi 3). Suntem de asemenea determinaţi să ne gândim la partea prezentă a credinciosului, el fiind bogat în Dumnezeu şi binecuvântat chiar acum cu orice binecuvântare spirituală în locurile cereşti (1. Corinteni 1:5 ; Efeseni 1:3 ; Coloseni 2:2 ). Şi noi ne putem bucura de un belşug de hrană spirituală. Ca şi Aşer, ar trebui să ne bucurăm de un belşug de hrană şi să-l împărţim cu alţii, spre exemplu cunoaşterea tuturor tainelor descoperite nouă prin slujba apostolului Pavel, cu care creştinii maturi se pot hrăni (1. Corinteni 3:1-2 ; 4:1 ; Efeseni 4:13-14 ; Evrei 5:13-14 ). Aceste taine sunt cu adevărat „bunătăţi împărăteşti“, potrivite înaltei poziţii pe care Dumnezeu a dat-o copiilor Săi.
Bogata şi fertila moştenire a lui Aşer mai poate fi comparată şi cu partea cea bună pe care şi-a ales-o Maria şi care nu i se va lua (Luca 10:42 ). În timp ce stăm la picioarele Domnului şi ascultăm Cuvântul Său, mâncăm şi suntem satisfăcuţi. Hristos dă oilor Sale viaţă din belşug (Ioan 10:10 ).
Şi în Psalmi citim despre belşugul din casa lui Dumnezeu şi despre măduva şi grăsimea cu care credinciosul va fi săturat (Psalmul 36:8 ; 63:5 ).
Viaţa prin Duhul
Expresia „hrana lui va fi îmbelşugată“ (sau „pâinea lui va fi grasă“ - KJV) pare să se refere în principal la belşugul măslinilor şi al uleiului de măsline în teritoriul lui Aşer şi acest gând este confirmat prin binecuvântarea lui Moise. Deci, întâi de toate, această imagine ne aminteşte de activitatea Duhului lui Dumnezeu, care este în mod obişnuit simbolizată prin untdelemn (Zaharia 4:2, 6, 14
; Matei 25:1-13
; 2. Corinteni 1:21-22
). Lucrarea Duhului este izvorul puterii pentru mărturia noastră aici, jos, şi de asemenea, fundamentul pentru a arăta o iubire de fraţi adevărată, în binecuvântarea lui Moise, dragostea frăţească experimentată de Aşer este în mod expres legată de bogăţia lui în untdelemn: „Plăcut să fie fraţilor lui şi să-şi moaie piciorul în untdelemn“ (Deuteronom 33:24
). Şi tocmai într-o atmosferă de unitate frăţească Duhul poate lucra nestingherit (Psalmul 133:1-2
).
Din punct de vedere practic există o legătură clară între această binecuvântare şi Romani 8 , întrucât viaţa de biruinţă a creştinului este în mod evident o viaţă în puterea Duhului lui Dumnezeu (a „untdelemnului“). Duhul care locuieşte în noi descoperă viaţa lui Hristos în noi. În timp ce profeţia despre Gad avea a face cu victoria asupra puterii păcatului care locuieşte în noi, ca un rezultat al acesteia, viaţa în Duh se vede aici în Aşer. Este o viaţă bogată şi fructuoasă, deoarece Duhul produce în noi roade pentru Dumnezeu (Romani 8:4-14 ). Urmând acesteia, binecuvântarea lui Neftali ne arată cântecul triumfător al libertăţii creştine (Romani 8:15-16 ). Astfel, la Gad, ideea principială este victoria, la Aşer rodnicia, iar la Neftali libertatea. Oricum, toate privilegiile şi binecuvântările creştinului sunt rezultatele mântuirii Domnului, pe care Iacov o aştepta cu credinţă şi care acum ne-a fost descoperită prin Isus Hristos. Aşa că putem trăi ca adevăraţi aşeriţi şi copii fericiţi ai lui Dumnezeu spre gloria Numelui Său şi pentru binele altora.