Frate între fraţi
În anul 1916, Albert a auzit despre credincioşii din Hagen-Haspe, care se strâng în acelaşi fel ca ei la Vogelsang. Acest lucru i-a surprins, pe el şi pe soţia lui. Wilhelmine a spus: "Trebuie să mergem cel puţin o dată, să vedem ce fel de oameni sunt". "Da", a răspuns Albert, "te vei duce mai întâi doar tu". Astfel că Wilhelmine s-a dus singură la Hagen-Haspe, şi a asistat la strângere. În linişte, s-a aşezat pe locul ei. Participanţii erau adunaţi împreună, şi priveau din când în când la masă unde pâinea şi paharul de vin erau aşezate. Bărbaţii erau despărţiţi de femei. Se simţea o atmosferă solemnă. Dintr-o dată liniştea a fost întreruptă de un frate: "Cântăm cântarea...". Şi astfel a început aceasta oră.
Uneori, mai mulţi fraţi se rugau unul după altul, apoi s-a cântat din nou o cântare, un text a fost citit, s-au rugat, până în momentul când un frate a mulţumit pentru paine şi vin. Wilhelmine a observat că surorile şi copiii stăteau liniştiţi, în timp ce fraţii participau. La sfârşitul orei, au trecut o pungă, în care cei prezenţi puneau bani. Toate acestea erau noi pentru ea, deşi practicase unele lucruri asemănătoare. Totuşi, aceste cântări frumoase, totul era centrat asupra Domnului Isus! Şi ce dragoste aveau fraţii şi surorile între ei!
Un lucru a surprins-o totuşi: nu i-au dat şi ei pâinea şi paharul de vin. "Da", se gândea ea, "pentru că nu mă cunosc". S-a întors deci acasă, plină cu ceea ce a trăit în această ora, i-a relatat totul lui Albert, care a însoţit-o în duminica următoare. El a fost de asemenea impresionat, deşi începuse să-şi pună unele întrebări. La început, de exemplu, s-a citit o scrisoare de recomandare; aceasta îi era cu totul necunoscut. Întrebare dupa întrebare se ridica în inima lui şi, cu siguranţă, unul din fraţi va fi destul de amabil pentru a-i răspunde. În timp ce el reflecta la acestea, un frate a venit spre el şi l-a întrebat dacă este un copil a lui Dumnezeu. "Da", raspunse Albert, "aş putea ştii mai mult cu privire la acest mod de strângere?" "Bineînţeles, puteţi să treceţi pe la mine acum sau când veţi avea timp la fierărie".