Versetele 1-5
În legătură cu acest psalm dorim să prezentăm cititorilor o scurtă observaţie a unui comentator deosebit: „Perioada de necaz a rămăşiţei, care ne-a preocupat până acum, atinge aici un rezultat minunat, şi anume domnia lui Hristos asupra poporului Său şi asupra naţiunilor. Această domnie este prezentată imaginar prin împărăţia lui Solomon. Acest psalm este unul dintre puţinii psalmi care vorbesc despre Domnul în arătarea Sa ca Împărat al dreptăţii şi al slavei, pentru că de obicei psalmii ne conduc de altfel numai până la intrarea în Împărăţia de o mie de ani.“
Gloria descrisă în acest psalm se referă atât la împărat, cât şi la împărăţie. Atunci se vor împlini toate promisiunile cu privire la Israel, iar acest popor va şti că nicio iotă din ceea ce au profeţit profeţii nu a fost uitată de Dumnezeu. Suntem îmbărbătaţi şi învioraţi văzând că tot ce a promis Dumnezeu se împlineşte negreşit. Şi ceea ce ne priveşte pe noi, credincioşii din timpul de acum, se va împlini în totul.
Versetele 6-15
Versetul 6 prezintă într-un limbaj simbolic cât de binecuvântată va fi domnia lui Mesia. Inima se bucură când citeşte: „În zilele lui, cel drept va înflori... până nu va mai fi luna.“ Astăzi ni se pare că cei care înfloresc şi au succes, sunt copiii acestei lumi (a se vedea Psalmul 73:3-9 ). În schimb, partea celor credincioşi, în acest timp, sunt dureri de tot felul, aşa cum ni se arată foarte clar în prima epistolă a lui Petru, unde apar aproape de douăzeci de ori expresii cu referire la aceasta. Dar noi ştim că binecuvântările noastre sunt de natură cerească; noi suntem „binecuvântaţi cu orice binecuvântare spirituală în locurile cereşti, în Hristos“ (Efeseni 1:3 ).
Ce binefacere pentru suflet să vadă ceea ce Îl caracterizează pe împăratul gloriei: „Pentru că el va scăpa pe săracul care strigă şi pe întristatul care n-are ajutor“ (a se vedea şi versetele 13 şi 14). Această îndurare faţă de cel apăsat reprezintă onoarea şi cinstea Sa. Ce deosebire faţă de ceea ce se petrece astăzi pe pământ!
Versetele 16-20
Sub conducerea Împăratului dreptăţii şi a păcii, pământul va fi binecuvântat cu bunătăţi, de care n-au avut niciodată parte oamenii. Satan, care a distrus creaţia lui Dumnezeu, va fi legat pentru o mie de ani şi nu va mai fi niciun blestem (Apocalipsa 20:1-3 ). Atunci, cerul va fi într-o legătură strânsă cu pământul (Osea 2:21-22 ); de aceea va fi „belşug de grâne pe pământ, pe vârful munţilor; rodul lui se va legăna ca Libanul“ (a se vedea şi Amos 9:13 ; Ioel 2:21-27 şi altele). În acel timp, „lupul va locui cu mielul şi leopardul se va culca lângă ied; şi viţelul şi puiul de leu şi vitele îngrăşate vor fi împreună, şi le va mâna un copilaş“ (Isaia 11:6 ). Suspinul creaţiei (Romani 8:19-22 ), care este perceptibil de la căderea în păcat, va înceta pentru totdeauna. Acea binecuvântare nu va fi însă numai în ţara Canaan, ci „tot pământul să fie plin de gloria Lui! Amin, da, amin!“