Domnul Isus Hristos - Persoana Sa

1. Cine este Hristos?

Aceasta este întrebarea prioritară (Matei 16:15 ) - cea mai importantă întrebare cu care vei avea de a face. Evanghelia după Ioan a fost scrisă „ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi crezând, să aveţi viaţă în Numele Lui” (Ioan 20:31 ). El a devenit om (mai mult despre aceasta la întrebările 9 şi 18) şi a trăit pe acest pământ puţin peste 30 ani. El a fost declarat nevinovat de către curtea romană, dar totuşi crucificat. După trei zile, El a înviat şi, şase săptămâni mai târziu, s-a înălţat la cer. El va veni din nou, întâi pentru a-i lua cu El pe cei care au crezut în El, şi apoi pentru a judeca lumea şi a-Şi întemeia împărăţia în putere.

2. Deci, ce este Hristos atunci, Om sau Dumnezeu?

Amândouă. El este „omul Hristos Isus” (1. Timotei 2:5 ), dar, El este şi „adevăratul Dumnezeu” (1. Ioan 5:20 ), „Dumnezeu binecuvântat în veci” (Romani 9:5 ).

3. Sunt şi alte referinţe biblice care să demonstreze că Hristos a fost Dumnezeu?

Da, multe! Biblia nu lasă nicio îndoială că El a fost Dumnezeu. Să consideram doar următoarele:

4. Dar cum poate fi El Dumnezeu şi, în acelaşi timp, Fiul lui Dumnezeu?

Sunt trei persoane divine: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Fiecare este "Dumnezeu". Pentru Fiul, vezi întrebările 2 şi 3; Pentru Tatăl, sunt o mulţime de referinţe despre El ca "Dumnezeu şi Tatăl" (Efeseni 1:3 ). Duhul este veşnic (Evrei 9:14 ), omniprezent (Psalmul 139:7 ) şi egal ("la acelaşi nivel") cu Tatăl şi Fiul (Matei 18:19 , 2. Corinteni 13:13 , Apocalipsa 1:4 ). Şi, cu toate acestea, nu sunt mai mulţi dumnezei, ci "Dumnezeu este unul" (1. Timotei 2:5 ). Vezi şi 1. Corinteni 8:4 şi Galateni 3:20 .

5. Ce vrem să spunem prin "Trinitate"?

În principiu, ce am mai spus deja (întrebarea 4): sunt trei persoane în divinitate şi totuşi Dumnezeu este unul. Acesta nu este un motiv de investigare pentru raţiunea umană, ci de închinare pentru credinţă.

6. Cred creştinii în mai mult de un Dumnezeu?

Nu. Uneori această acuzaţie este făcută din ignorantă. Dar creştinismul este strict monoteist, adică este bazat pe credinţa într-un singur Dumnezeu.

7. Există diferite ranguri în Dumnezeire?

Nu. Dacă cineva se referă la Tatăl, Fiul şi Duhul ca "prima", "a doua" şi "a treia" persoană a Dumnezeirii, aceasta nu este o ordine, ci doar o simplă enumeraţie (poate că acest fel de vorbire ar trebui totuşi evitat pentru a nu da naştere neînţelegerilor).

8. Există relaţii între persoanele Dumnezeirii?

Da. Hristos este Fiul Tatălui. Această relaţie a existat dintotdeauna, de-a lungul veacurilor trecute, din "eternitatea trecută". El era Fiul când Dumnezeu L-a dat (Ioan 3:16 şi Isaia 9:6 ), El era deja Fiul când lumile au fost create (Evrei 1:2 ) şi Tatăl L-a iubit pe Fiul chiar dinainte de a fi creată lumea (Ioan 17:24 ).

9. De ce este atât de grav ca cineva să respingă faptul că Domnul Isus este Fiul veşnic?

Ei bine, dacă acest adevăr este dat la o parte atunci totul este pierdut. Ce este special în creştinism este faptul că Dumnezeu este Dumnezeul dragostei. Dar cum cunoaştem noi dragostea lui Dumnezeu? Prin aceea că El L-a dat pe Fiul Său, Unicul Fiu pe care Îl avea (vezi Ioan 3:16 şi compară cu Geneza 22:2 şi Marcu 12:6 ). Dacă cineva respinge faptul că Hristos era deja Fiul lui Dumnezeu înainte de naşterea Sa, atunci Dumnezeu a dat o simplă persoană şi nu pe unicul Său Fiu. Mai departe, Dumnezeu este revelat în Fiul Său. Fiul L-a făcut cunoscut pe Tatăl. Dacă El nu ar fi fost Fiu încă dinainte de a veni, noi, în continuare, nu am fi ştiut cine este Tatăl.

10. Hristos este Om şi Dumnezeu în acelaşi timp - poate cineva înţelege aceasta?

Nu. Nimeni. Dumnezeu este mult prea măreţ pentru a fi înţeles de limitatele minţi omeneşti. Dar noi putem crede aceasta. "Cuvântul era Dumnezeu" (Ioan 1:1 ) şi "cuvântul s-a făcut carne" (adică a devenit om, Ioan 1:14 ).

11. De ce este atât de important faptul că Hristos a fost (şi este) în acelaşi timp Dumnezeu şi Om?

În primul rând, este atât de important deoarece are legătură cu Hristos. Dacă un învăţător nu vine cu "învăţătura lui Hristos" atunci el trebuie respins (2. Ioan 9-11 ). În al doilea rând, acest fapt este atât de important deoarece, în caz contrar, Hristos nu ar fi putut împlini lucrarea de mântuire. El a trebuit să devină Om pentru a putea fi în măsură să moară. Şi El a trebuit să fie Dumnezeu pentru a putea împlini lucrarea mântuitoare prin putere divină: "prin Sine Însuşi a făcut curăţirea de păcate" (Evrei 1:3 - vezi şi Coloseni 1:19 ). De asemenea, El trebuia să fie Dumnezeu şi Om în acelaşi timp pentru a putea fi mijlocitor între Dumnezeu şi om (1. Timotei 2:5 ). Un mijlocitor (n.tr. mediator) este acela care îşi poate pune mâna sa pe umerii celor două părţi pentru care mijloceşte (n.tr. mediază). (Iov 9:33 )

12. Când a devenit Hristos Om?

Cu 2000 de ani în urmă, când s-a născut în Betleem (vezi Mica 5:1 şi Luca 2:4-7 ). Acesta este punctul în timp numit de Dumnezeu "împlinirea timpului" (Galateni 4:4 ). Omul a fost încercat în toate felurile posibile, dar a eşuat complet. Acesta este timpul când Dumnezeu a trimit pe Fiul Său şi a vorbit în El, prin (sau "în") persoana Sa (Evrei 1:1,2 ).

13. Când a devenit om, a încetat El să mai fie Dumnezeu?

Nu. El întotdeauna a fost şi întotdeauna este şi întotdeauna va fi Dumnezeu. Acest fapt este axiomatic. Dumnezeu este veşnic si nu poate înceta să fie Dumnezeu (Coloseni 1:19 şi 2:9).

14. Va înceta Hristos vreodată să fie Om?

Nu. El a fost înviat (1. Corinteni 15 ) şi s-a înălţat la cer unde El este acum ca Om glorificat. Aceasta este important deoarece El este acum Marele nostru Preot - şi nu unul care nu ne înţelege, ci unul care a fost şi este om şi ştie cum este să fie încercat şi ispitit în fiecare aspect (cu excepţia faptului că El nu a avut şi nu are natură păcătoasă). Când Hristos va apărea în putere, El va fi încă "Fiul Omului" (Matei 26:64 ).

15. A avut El suflet, duh şi trup omenesc?

Da. El a fost om adevărat, iar omul este compus din trup, suflet şi duh (1. Tesaloniceni 5:23 ). Despre trupul Domnului se zice "Mi-ai întocmit un trup" (Evrei 10:5 ). În legătură cu duhul Său se zice "a suspinat în duh şi S-a tulburat" (Ioan 11:33 ). Sigur că acesta nu este Duhul Sfânt, ci duhul omenesc al Domnului. Despre sufletul Său se face referire în Ioan 12:27 : "Acum sufletul Meu este tulburat". Cât de minunat să vedem că umanitatea perfectă a Domnului se afirmă prin cuvinte atât de clare.

16. A fost El om ca şi noi?

Da - cu excepţia păcatului. Fiecare urmaş al lui Adam (şi aceasta include fiecare om, femeie şi copil ce trăieşte azi) are fire păcătoasă (Romani 5 ). Dar Domnul Isus nu a avut fire păcătoasă. El a fost ispitit "în toate în acelaşi fel, în afară de păcat" (Evrei 4:15 ). Să notăm şi acestea: Hristos nu a făcut nicio acţiune păcătoasă: "...n-a făcut păcat" (1. Petru 2:22 ); Hristos nu a cunoscut păcatul: "Cel care n-a cunoscut păcat" (2. Corinteni 5:21 ); nu era niciun păcat (adică nicio fire păcătoasă) în Hristos şi de aceea El nu putea să păcătuiască (1. Ioan 3:5,9 ).

17. Dacă Hristos nu putea să păcătuiască, cum putea El să fie ispitit?

Adevărat - în Evanghelii se spune că Hristos a fost ispitit de diavol (Marcu 1:13 ). Aceasta înseamnă că Satan i-a arătat tentaţii, dar nu era nimic în El ca să răspundă la acestea [aceasta este diferit de oricine altcineva: noi toţi avem înclinaţia de a răspunde tentaţiilor lui Satan, prin pofta ochilor, pofta cărnii şi trufia vieţii (1. Ioan 2:16 ), deoarece noi avem carnea, firea veche în noi, ceea ce nu era în Hristos]. El trebuia să fie ispitit. În orice caz, aceasta nu era pentru a-L încerca dacă poate să păcătuiască, ci pentru a demonstra că El nu putea să păcătuiască.

18. A fost Iosif tatăl Său natural?

Nu. Hristos nu a avut un tată omenesc. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: "Duh Sfânt va veni peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri, de aceea şi Sfântul care Se va naşte Se va chema Fiu al lui Dumnezeu" (Luca 1:35 ). Interesant este faptul că omul care a scris această evanghelie era medic.

Raportul dat de Matei confirmă aceasta. Când Iosif a aflat că Maria aştepta un copil, el a vrut să o lase pe ascuns. Dar îngerul Domnului i s-a arătat şi i-a spus să nu facă aceasta şi să nu se teamă deoarece "ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt". Cine s-ar gândi la o cale mai clară pentru aceasta?

Orice ultim dubiu este înlăturat prin cuvintele care arată că Iosif "n-a cunoscut-o până când ea L-a născut pe Fiul ei cel întâi-născut; şi el I-a pus numele Isus. " (Matei 1:25 ).

19. A fost Maria mama Lui naturală?

Da. Chiar şi cele mai timpurii profeţii se referă la El ca "sămânţa femeii" (Geneza 3:15 ). Pavel afirmă că unul din privilegiile israeliţilor a fost că "şi din care, după carne, este Hristosul" (Romani 9:5 ). Mai departe, citim în Ioan 7:42 : "N-a spus Scriptura că Hristosul vine din sămânţa lui David?". O altă confirmare foarte clară o găsim în Romani 1:3 şi care afirmă că Hristos a fost "din sămânţa lui David, după carne". Vezi şi 2. Timotei 2:8 .

20. În acest caz, are Maria un loc special şi dacă da, care?

Da, are. Îngerul Gabriel i-a zis: "Binecuvântată eşti tu între femei" (Luca 1:28 ) şi, puţin mai târziu, Elisabeta, umplută de Duhul Sfânt, îi repetă aceleaşi cuvinte (v. 42). Era un privilegiu deosebit să fii mama naturală a lui Hristos (ca om).

Însă, magii din răsărit au venit la Ierusalim (Matei 2 ) deoarece au "văzut steaua [şi nu pe mama Lui] în răsărit şi...[au] venit să se închine Lui [nu ei]" (v. 2). Ei au fost călăuziţi de steaua ce "mergea înaintea lor, până când a venit şi a stat deasupra, unde era Copilaşul [nu 'mama lui']" (v. 9). De remarcat că se zice atunci "au văzut Copilaşul, cu Maria, mama Lui [nu 'mama cu copilul ei'], şi, căzând la pământ, I s-au închinat [Lui, nu ei]" (v. 11).

Cei care o consideră pe Maria într-o poziţie înaltă, ar face bine să respecte sfatul ei: "Orice vă va zice, faceţi!" (Ioan 2:5 ). Cuvintele Domnului către Ioan "Iată, mama ta!" (Ioan 19:27 ) şi faptul că, din acel ceas, Ioan a luat-o ca să fie cu el arată că Maria nu avea puteri supranaturale, ci că se baza pe faptul că este îngrijită. În final, în Fapte 1:14 , Maria este menţionată ca una din femeile ce continuau să se roage împreună cu ucenicii. Nu îi este atribuit niciun rol special.

Pe scurt: Maria a avut un loc special - dar unul al privilegiului şi nu al autorităţii sau puterii. Rugăciunea către Maria este idolatrie. Închinarea aparţine lui Dumnezeu.