Întrebare:
Când se spune în 2. Corinteni 9:6 : „Cine seamănă cu zgârcenie va şi secera cu zgârcenie”, înseamnă că nu vom avea decât o mică răsplată pentru eforturile noastre în lucrarea Domnului?
Răspuns:
Contextul din pasajul nostru arată clar că secerişul, în acest caz, se referă la faptul că Dumnezeu face să prisosească harul Său faţă de cel care I se consacră Lui într-o adevărată renunţare de sine. Este de altminteri de folos să fim atenţi la structura acestor versete. Versetele 9 şi 10 formează o paranteză între versetele 8 şi 11 astfel încât la sfârşitul versetului 8 se poate continua direct legătura cu versetul 11. Versetele intermediare confirmă şi explică contextul în ansamblul său. Binefacerea şi dărnicia celui care dă au ca rezultat o asemănare morală în creştere a acestuia cu Hristos. Barnaba este un exemplu foarte frumos al acestui gen de răsplată. El şi-a vândut ogorul şi a dat preţul lui pentru a-i ajuta pe fraţii lui săraci (Fapte 4:36-37
). A semănat „cu dărnicie” şi secerişul a fost faptul că el a putut fi descris ulterior ca un „om bun şi plin de Duh Sfânt şi de credinţă” (Fapte 11:24
).
Parabola celor „zece mine” arată clar că Domnul va da de asemenea o răsplată în măsura slujbei făcute cu credincioşie (Luca 19:12-27
). Robul care câştigase zece mine este rânduit peste zece cetăţi, următorul peste cinci, şi tot aşa. Aceste deosebiri vor fi făcute în Împărăţia viitoare a lui Dumnezeu. Nici un pahar de apă rece dat în Numele Lui nu va fi fără răsplată (Matei 10:42
; a se compara şi Marcu 9:41
).
Astfel putem spune că versetul 6 din 2. Corinteni 9 : „Cine seamănă cu zgârcenie va şi secera cu zgârcenie; şi cine seamănă cu binecuvântări va şi secera cu binecuvântări” exprimă un principiu al căilor guvernamentale ale lui Dumnezeu valabil de o manieră generală. Acest principiu este cu toate acestea limitat aici şi aplicat la problema dărniciei şi a binefacerii. În raport cu aceasta, secerişul are deja loc în această lume, şi el are loc în mod moral. Nu este vorba de poziţia în Împărăţie, ci de conformitatea morală cu marele Dătător. A da altora înseamnă a semăna, a semăna harul. Recolta va consta într-un har mai îmbelşugat pentru noi înşine. Dumnezeu este puternic pentru a-l face să prisosească faţă de noi.