"Dar fiecare este ispitit, fiind atras şi ademenit de propria lui poftă; apoi pofta, după ce a zămislit, naşte păcat" (Iacov 1:14, 15 ).
"Iar ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheaţi!" (Marcu 13:37 ).
Un alt principiu important pentru menţinerea sănătăţii constă în conştientizarea semnalelor de alarmă. Una dintre cele mai merituoase acţiuni ale societăţii americane de cancer este programul său de explicare a bolii. Poate este cunoscută lista cu semnalele de alarmă pentru cancer pe care a întocmit-o această societate. Printre ele sunt menţionate de exemplu următoarele semnale de alarmă, tipice pentru cancer: o tumoare, un loc rănit care nu se vindecă, pierderea inexplicabilă a greutăţii sau o expectoraţie sângerândă etc.
Şi în viaţa unui creştin sunt semnale de alarmă. Nu le putem trata aici pe toate, dar putem numi câteva. Dacă un credincios nu mai simte foame după Cuvântul lui Dumnezeu, se va îmbolnăvi, cu siguranţă, curând de o boală gravă. Această stare va avea ca urmare subnutriţia, hrănirea deficitară şi necurăţia, împreună cu complicaţiile pe care le aduc acestea cu ele. Câteodată începe pe un prag foarte inferior, când de exemplu cineva este foarte ocupat în lucrarea pentru Domnul! Sau începe prin citirea comentariilor şi explicaţiilor care, desigur, sunt preţioase, dar care nu pot niciodată să înlocuiască Cuvântul lui Dumnezeu. Există oameni care citesc scrieri religioase, dar nu citesc Biblia. Când aceşti oameni doresc să convingă pe cineva de părerile lor, citează "pe cutare sau cutare" în loc să spună: "aşa vorbeşte Domnul". Sper să nu fiu înţeles greşit în acest punct. Sunt convins că avem nevoie de comentarii şi de explicaţii bune. Doresc să avertizez să nu le studiem numai cu mintea, fără să cugetăm la Cuvântul lui Dumnezeu şi fără să ne hrănim cu el. Un alt semnal de alarmă: suntem prea ocupaţi pentru a ne mai putea ruga. Dacă suntem ocupaţi în mod corect, vom recunoaşte necesitatea de a ne ruga. Viaţa noastră spirituală nu poate să se dezvolte fără viaţa de rugăciune.
În legătură cu cele două puncte amintite mai înainte stă lipsa dorinţei de a participa la orele de cercetare a Cuvântului, la ora de rugăciune sau la alte strângeri laolaltă ale credincioşilor. Dacă ne bucurăm mai mult urmărind o emisiune televizată, decât a-L adora pe Domnul Isus, decât a frecventa o oră de cercetare a Cuvântului sau de rugăciune, acesta poate fi considerat un semnal de alarmă foarte clar.
Există şi alte semnale de alarmă. Cu cât suntem mai sensibili faţă de glasul Duhului lui Dumnezeu, cu atât suntem mai dispuşi să recunoaştem semnalele de alarmă. Am mai putea enumera câteva: mânia, înfurierea rapidă, indiferenţa faţă de necazul altuia, lipsa de a fi dispus să ierţi pe cineva, dorinţa de a fi onorat de oameni şi res-pingerea corectării făcută de alţii.
Pe scurt, toate lucrurile despre care ne avertizează Cuvântul lui Dumnezeu, reprezintă un semnal de alarmă. Doresc să atrag atenţia că nu putem ignora aceste semnale. Să nu aşteptăm până se arată la noi toate simptomele. Următoarea regulă în diagnosticarea cancerului are valabilitate şi în domeniul spiritual: cu cât o suferinţă este diagnosticată mai devreme şi poate fi tratată, cu atât mai mari sunt şansele de vindecare.