Sunt sigur că cei mai mulți dintre noi am auzit de-a lungul timpului despre oameni care postesc. Deseori auzim de oameni care postesc în semn de protest, refuzând să mănânce până la îndreptarea unei anumite situații. Dar ce spune Biblia despre post? Dorim sa ne apropiem de acest subiect pas cu pas, având în vedere urmatoarele: De ce să țin post? Astăzi pentru creştini este scripturistic a ține post? În ce fel să țin post? Şi când trebuie să închei postul?
Avem în Biblie multe exemple de oameni care au postit. Moise a postit pe Muntele Sinai (Exod 34:28 ). Ana a postit atunci când dorea un fiu de la Domnul (1. Samuel 1:7 ). David a postit de mai multe ori (2. Samuel 1:12, 12 :22). Tot poporul lui Israel postea în Ziua Ispăşirii (Levitic 23:27 ). Găsim multe exemple de post în Vechiul Testament. Dar postul nu este ceva ce ține doar de Vechiul Testament. Domnul Isus a postit când a fost în pustie (Matei 4:2 ). Ioan Botezătorul îi învăța pe ucenicii lui să postească des (Marcu 2:18 , Luca 5:33 ). Domnul Isus a fost criticat pentru că ucenicii Lui nu posteau des (Matei 9:14 , Marcu 2:18-19 , Luca 5:33-35 )
Ana slujea lui Dumnezeu în templu cu posturi şi rugăciuni (Luca 2:37 ). Saul a postit după convertirea sa pe drumul Damascului (Fapte 9:9 ). Corneliu postea înainte să aibă viziunea (Fapte 10:30 ). Adunarea din Antiohia a postit când Barnaba şi Saul au fost trimişi în prima lor călătorie misionară (Fapte 13:3 ). Pavel, în drumul spre Roma, s-a abținut de la mâncare timp de 14 zile.
Domnul Isus ne învață că există o cale corectă de a posti dar şi una greşită. În Matei 6 El învață mulțimile că, asemenea milosteniilor şi rugăciunilor de fațadă, postul poate fi o formă de ipocrizie religioasă! El condamnă intenția de a posti de ochii lumii. Adevăratul post se ține în taină, fără să se arate în afară (Matei 6:17-18 ).
Dar cum este cu "a vesti un post", ca cel al Esterei (Estera 4:16 ) sau cel al lui Iosafat sau al lui Ezra (2. Cronici 20:3 , Ezra 8:21 )? Este vorba de momente în care poporul vestea un post pentru o situație apăsătoare, post care era corelat cu multe rugăciuni înaintea Domnului. De fapt vedem destul de des postul corelat cu rugăciunea (Psalmul 35:13 , Matei 6:5-18 , 1. Corinteni 7:5 ).
Ce este postul?
Înainte de a merge mai departe, să gasim o definiție bună a postului. Postul înseamnă a-L pune pe Dumnezeu pe primul loc, a-L dori pe El şi dorințele Lui, voia Lui şi gândul Lui mai degrabă decât mâncarea, partaşia cu ceilalți, somnul sau treburile de zi cu zi. Postul este abstinența de la satisfacerea vreunei pofte naturale. Cei care au postit în timpurile descrise în Biblie au postit şi fără apă şi fără mâncare (Iona 3:7 , Estera 4:16 ); acesta fie în mod voluntar, ca în multe din versetele pe care le-am văzut, fie involuntar, ca în Fapte 27:33 sau 2. Corinteni 11:27 . Deseori este asociat cu întristare (Matei 9:14-15 ) şi rugăciune (Luca 2:37 , Fapte 14:23 ). Postul este a stărui în rugăciune; este ceea ce însoțește rugăciunea stăruitoare şi fierbinte care nu va rămâne neauzită! Văduva din Luca 18:3 probabil că lăsase deoparte treburile casnice şi poate nici nu mai mânca în timp ce insista cu rugămintea ei înaintea judecătorului. Postul este a face liberă calea rugăciunii în mod voit, dând la o parte orice greutate şi piedică (Evrei 12:1-2 )! Postul este dovada zelului, râvnei şi credinței noastre! E nevoie de credință pentru a posti, căci "fără credință este imposibil să-I fii plăcut, pentru că cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplătește pe cei care-L caută" (Evrei 11:6 ). Pentru a ține post cu rugăciune e nevoie de încă şi mai multă credință. Postul nu are nici un rol în ce priveşte mântuirea, şi nu oferă nimănui vreo poziție deosebită înaintea lui Dumnezeu, cum credea fariseul din Luca 18:12-14 . El se mândrea cu faptul că posteşte de două ori pe săptămână, dar acest lucru nu îl îndreptățea înaintea lui Dumnezeu. Când postim, e vorba de un exercițiu spiritual între cei care postesc şi Dumnezeu care-i răsplătește pe cei care-L caută!
În Isaia 58:1-7 ni se descrie un mod corect şi un mod greşit de a posti. A posti ca să impresionăm pe alții este modul gresit. A posti cu un motiv înaintea lui Dumnezeu şi având ca scop gloria Lui este modul corect! Poate ne vom gândi mai mult la acestea şi la motivele noastre data viitoare când postim.
De ce să țin post?
Așadar, pentru ce ar trebui creştinii să postească? Este o poruncă a Scripturii? Biblia nu ne poruncește să postim. Dumnezeu nu o cere creștinilor. În acelaşi timp, Biblia prezintă postul ca ceva bun, profitabil, benefic. De prea multe ori accentul se pune pe abținerea de la mâncare. Dimpotrivă, scopul postului ar trebui să fie a-ți lua ochii de la lucrurile pământești ca să te concentrezi asupra lui Dumnezeu. Deşi în Biblie găsim postul aproape întotdeauna în legătură cu mâncarea, există şi alte feluri de a posti. Orice renunțare temporară la vreun lucru ca să ne concentrăm atenția cu totul asupra Domnului poate fi considerată post (Exod 19:14-15 , 1. Corinteni 7:1-5 ). Postul ar trebui să aiba o limită de timp stabilită, mai ales când postim abținându-ne de la mâncare. Perioade îndelungate de timp în care nu mâncăm pot vătăma trupul. Idea postului nu e de a pedepsi carnea, ci de a o ignora şi a îndrepta atenția spre Dumnezeu. Postul nu trebuie considerat nici "cură de slăbire". Scopul postului biblic nu este de a pierde în greutate, ci mai degrabă a câştiga o părtăşie mai profundă cu Domnul. Oricine poate posti, deşi nu neapărat în legătură cu mâncarea (dacă cineva are diabet, de exemplu). Oricine poate renunța temporar la ceva, având ca scop apropierea de Domnul.
Care sunt beneficiile postului? De multe ori, ajutorul în timp de încercare vine prin post şi rugăciune. Dumnezeu spune: "Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi iar tu Mă vei proslăvi" (Psalmul 50:15 ). Iosua a experimentat aceasta în Iosua 7 când au stat cu fața la pământ înaintea chivotului de dimineața până seara fără să mănânce, după ce fuseseră învinşi de oamenii din Ai. Era o vreme de strâmtorare şi înfrângere, de ruşine şi frică! Dar au postit şi s-au rugat să înțeleagă motivul pentru care se aflau în situația aceea, iar Domnul le-a aratat păcatul care împiedicase victoria.
Când au fost confruntați cu un război civil împotriva beniamiților, Israel a postit (Judecători 20:26 ). La fel şi înaintea grelei bătălii cu filistenii, de la Mițpa (1. Samuel 7:6 ). Postul este o expresie naturală a întristării. David a aratat întristarea lui cauzată de moartea lui Abner prin faptul că a postit (2. Samuel 3:35 ). La fel şi psalmistul își exprima durerea postind (Psalmul 35:13 ).
Deseori pocăința autentică implică postul cu rugăciune. E posibil să-ți mărturiseşti păcatele fără a te pocăi de ele. Uneori postul ajută la spargerea bulgărilor din pământul inimilor noastre! Deseori ne conduce la victorie asupra păcatului. Postul şi rugăciunea ne întăresc pe noi şi slăbesc puterea firii vechi. Postul şi rugăciunea aduc puterea spirituală în viețile noastre. E ceva ce au învățat ucenicii din experiența din Matei 17 . Când Domnul S-a întors de pe Muntele Transfigurării, un om L-a rugat în legătură cu fiul lui care era lunatic şi suferea rău, căzând deseori în foc şi deseori în apă. Ucenicii au încercat să-l vindece pe băiat dar nu au putut. Dupa ce Domnul Isus a scos demonul şi băiatul a fost vindecat, ucenicii l-au întrebat: "Noi de ce nu am putut să-l scoatem?" El le-a răspuns: "Din cauza necredinței voastre. Pentru că, adevărat vă spun, dacă veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!», şi se va muta; şi nimic nu vă va fi imposibil. Dar acest fel de demoni nu iese decât prin rugăciune şi post“.
Când Daniel se confrunta cu piedici de ordin spiritual, a postit şi s-a rugat (Daniel 10:2-3 ). Datorită faptului că Daniel s-a încrezut în promisiunea lui Dumnezeu şi a continuat să se roage, Domnul i-a răspuns la rugăciune. Postul cu rugăciune disciplinează trupul făcându-l un instrument folositor Domnului. Pavel a spus: ,,Ci îmi disciplinez trupul şi-l ţin în supunere, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu dezaprobat." (1. Corinteni 9:27 ). Prin post arătăm ca dumnezeul nostru nu este pântecele (Filipeni 3:19 ). Postul cu rugăciune ne ajută să avem biruință asupra poftelor cărnii.
Postul ne poate fi de ajutor şi când căutăm înțelepciune de sus. În Fapte 13:1-3 citim cum cei care se rugau şi posteau au primit călăuzire din partea Duhului Sfânt: ,,Şi erau unii profeţi şi învăţători în Antiohia, în adunarea care era acolo: Barnaba, şi Simeon, numit Niger, şi Luciu cireneanul, şi Manaen, care fusese crescut împreună cu Irod, tetrarhul, şi Saul. Şi, pe când slujeau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneţi-Mi deoparte acum pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat“. Atunci, după ce au postit şi s-au rugat şi au pus mâinile peste ei, le-au dat drumul." Vedem ca ei deja "slujeau Domnului şi posteau" când Duhul le-a spus să pună deoparte pe Barnaba şi Saul, după care din nou "au postit, s-au rugat şi şi-au pus mâinile peste ei". De două ori în acest pasaj scurt ni se spune că au postit cerând înțelepciune şi apoi putere pentru aceşti misionari pe care Duhul Sfânt îi trimitea în lucrare. Când avem de luat decizii spirituale, avem nevoie de călăuzire de sus. Prin post şi rugăciune putem primi certitudinea acestei călăuziri, astfel încât să luăm decizia în deplină siguranță cu privire la voia Domnului.
În numeroasele exemple pe care le-am vazut, să ne amintim că şi mijlocirea pentru alții primeşte răspuns prin post cu rugăciune. Este bine ca, în mod regulat, să ne punem timp deoparte, fără a fi distraşi de alte lucruri, ca să ne rugăm pentru alții.
Postul vazut din perspectiva Bibliei
Am văzut că există în Scriptură multe exemple de post şi am privit câteva dintre motivele şi beneficiile postului şi rugăciunii. Însă în ziua de azi este multă confuzie pe acest subiect. Multă vreme învățătura despre post a fost ceva ce nu prea s-a studiat în cercurile evanghelice, fiind în cea mai mare parte ignorată. Poate pentru că anumite grupări îl vedeau ca ceva senzațional, alții ca ajutor în dietă, iar alții ca mod de protest. Avem nevoie de o perspectivă Biblică asupra postului.
Mai întâi să vedem care sunt tipurile de post prezente în Biblie. Sunt cel puțin trei la număr. E vorba de postul tipic care înseamnă abstinența de la hrană tare, nu şi de la lichide. Când Domnul Isus a postit timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopți în pustie, citim că "apoi a flămânzit". Nu citim că I-ar fi fost sete. Postul fără mâncare şi fără apă este postul total (Iona 3:7 , Estera 4:16 , Fapte 9:9 ). Este o formă dură a postului, care, așa cum am văzut şi mai sus, poate fi periculos şi vătămator trupului dacă se extinde pe o perioadă mai lungă de timp. Biblia mai vorbeşte şi de un post parțial, care înseamnă abstinența de la anumite mâncăruri. Vedem aceasta la Daniel şi prietenii lui: când li s-a cerut să mănânce de la masa împăratului Babilonului, ei au refuzat pentru că nu au vrut să se întineze. În loc să mănânce carnea pe care le-o dădea împăratul au cerut să nu li se dea decât verdețuri şi apă. S-au abținut de la carne şi vin pentru că se hotărâseră în inimile lor să nu se întineze, iar Domnul a onorat acest post al lor (Daniel 1:8-20 ). A fost un post parțial pentru o situație specifică, şi de cele mai multe ori postul parțial se întinde pe o perioadă de timp determinată.
În Biblie vedem că în general postul dura o singură zi. De multe ori ținea din seara primei zile până seara zilei următoare (Judecători 20:26 , 1. Samuel 14:24 , 2. Samuel 1:12, 3 :35). În Daniel 6:18 este un post ținut numai peste noapte, poate pentru că deja până dimineață Daniel nu mai era în pericol. Estera a vestit un post de trei zile (Estera 4:16 ). Doar de trei ori citim de un post de patruzeci de zile, anume despre Moise, Ilie şi Domnul Isus. În fiecare din aceste situații Domnul avea de transmis poporului Său un anumit mesaj. Astăzi Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său; prin post El ne poate pregăti inima, dar numai cineva care urmează Cuvântul lui Dumnezeu poate posti după voia Lui.
Pericole în legătură cu postul
Am văzut deja că există pericole fizice, dar mai este şi pericolul ipocriziei spirituale despre care Domnul ne atenționează în Matei 6:16 "Iar când postiţi, nu fiţi ca făţarnicii, posomorâţi; pentru că îşi schimonosesc feţele ca să se arate oamenilor că postesc; adevărat vă spun, şi-au luat răsplata." În Luca 18:12 El vorbește despre mândria fariseului care stătea în templu lăudându-se că posteşte de două ori pe săptămână.
Mai este şi pericolul de a fi legalist. Uneori ideea de a ne abține de la mâncare sau anumite mâncăruri ne poate conduce la legalism, despre care Romani 14 vorbește clar. Aşa putem ajunge să echivalăm spiritualitatea cu postul, lucru care este un pericol real de care trebuie să fim conștienți.
Principii biblice despre post
Am văzut deja că Biblia leagă postul de rugăciune, dar include mult mai mult! Nu este pur şi simplu abstinență de la mâncare. Postul nu include numai rugăciune ci şi pocăință şi cercetare de inimă! Dacă e să postim, trebuie să o facem din motive corecte şi într-un mod corect. Aşadar, care este postul biblic? Isaia descrie postul ca "a-şi întrista sufletul" (Isaia 58:3 ). Trebuie să avem un motiv bun să postim dacă vrem ca aceasta să fie spre gloria lui Dumnezeu. Biblia nu ne dă vreo "rețetă" pentru cum să ținem post. Nu ni se dau rânduieli cu privire la post sau la cât de des să postim, pentru că postul, la fel ca multe alte lucruri din viața creştină, este un exercițiu spiritual, şi nu o procedură mecanică. Ceea ce nu înseamnă că postul e de ignorat sau de neglijat! Când simți această nevoie în viața de credință, atunci e bine să posteşti. Postul arată sinceritatea rugăciunilor noastre. Ideea rugăciunii şi a postului nu e ca voia mea să se facă în ceruri, ci voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ!
Deşi postul nu esteo procedură mecanică, avem în Biblie principii care să ne conducă în această privință. În primul rând, aşa cum am văzut din Scriptură, trebuie să decidem cât va dura postul. De asemenea pentru început este bine să postim doar fără a mânca dar nu şi fără a bea. Cănd Domnul Isus a postit patruzeci de zile şi nopți în pustie (Matei 4:2 ) citim "apoi a flămânzit". Nu citim că I-ar fi fost sete.
În al treilea rând, postul trebuie mereu să fie însoțit de rugăciune, aşa cum am văzut peste tot în Biblie! Apoi, la fel ca David, să începem cu pocăință: "Şi am plâns, sufletul meu a postit; şi aceasta a fost spre disprețul meu" (Psalmul 69:10 ). Dacă nu începem cu starea corectă de inimă înaintea lui Dumnezeu, postul nostru nu va avea nici un rost în ochii Lui! Referitor la acest lucru l-a avertizat Dumnezeu pe Ieremia: "Când vor posti, nu le voi asculta strigătul. Şi când vor aduce o ardere-de-tot şi un dar de mâncare, nu le voi primi" (Ieremia 14:12 ). Ar trebui să-mi încep postul cu mărturisire şi pocăință de păcat, şi cerând Domnului "Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Şi vezi dacă este în mine o cale a întristării şi condu-mă pe calea eternă!" şi "curățeşte-mă de greșelile mele ascunse" (Psalmul 139:23-24, 19 :12).
Un al cincilea lucru ce ar trebui să însoțească postul nostru este rugăciunea specifică şi continuă. Am văzut aceasta multe exemple de post la care am privit. Trebuie să ne rugăm cu credință (Marcu 11:24 ), după voia Domnului (1. Ioan 5:14-15 ) şi fără să ne îndoim (Iacov 1:6 )! Postul trebuie să fie însoțit şi de Cuvântul lui Dumnezeu. Cum postul şi rugăciunea sunt exerciții ale credinței, trebuie să fie însoțite de Cuvânt, pentru că "credința este din auzire, iar auzirea, prin Cuvântul lui Dumnezeu" (Romani 10:17). Când postim, este bine să memorăm pasaje cheie din Scriptură. În sfârșit, postul trebuie să ne conducă la a mulțumi şi a lăuda pe Domnul; aşa cum Ana slujea "noapte şi zi cu posturi şi suindu-se la templu în acelaşi ceas, Îl lăuda pe Domnul şi vorbea despre El tuturor acelora care aşteptau răscumpărarea în Ierusalim" (Luca 2:37-38 ).
Cum închei postul?
Poate părea o întrebare ciudată. Ar spune unii: "Pur şi simplu te duci şi manânci până nu mai poți!" Dar în acest fel te poți chiar îmbolnăvi. Corpul uman nu face față unui asemenea şoc; postul trebuie încheiat lent, nu dintr-odată. În limba engleză termenul folosit pentru "micul dejun" (breakfast) derivă de la "a încheia postul" (break the fast). Este cuvântul pe care Biblia îl folosește în Ioan 21:12,15 , unde găsim multe aplicații care ne pot ajuta în acest aspect.
Ucenicii erau descurajați (Marcu 16:14 ) şi s-au întors la vechea lor ocupație de pescari, însă Domnul întotdeauna ne întâmpină acolo unde suntem şi ne cheamă la El, şi exact acest lucru îl face în Ioan 21 . Ucenicii pescuiseră şi nu prinseseră nimic! Făcuseră aceasta singuri şi în felul lor. Însă Domnul le apare pe țărm, ei nu Îl recunosc iar El le spune să arunce plasele în partea dreaptă a corabiei (a-L urma pe Hristos este întotdeauna calea cea dreaptă) iar rezultatul ascultării lor este că au prins mai mult peşte decât puteau duce. Apoi Domnul Isus îi invită la masă. Spunând "Veniți, mâncați", El se referă la micul dejun, spunându-le cu alte cuvinte "veniți şi încheiați-vă postul". Ei şi-au încheiat postul cu Isus Hristos! Acum nu mai erau orbi spiritual, ştiau cine este Domnul: "Şi nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Tu cine eşti?“, ştiind că este Domnul." (Ioan 21:12 ).
Putem desprinde multe lecții practice din aceasta. Prima, atunci când încheiem postul trebuie să fim în părtăşie cu Domnul şi având înțelegere spirituală. Pe durata postului era vorba de pocăință, mărturisire şi curățire. Al doilea lucru este că, după ce postul se încheie, avem o slujbă de făcut! După ce ei au terminat de mâncat (şi-au încheiat postul), Domnul îi vorbește direct lui Petru. De trei ori Petru este întrebat "Mă iubeşti?"; de două ori el răspunde "Țin la Tine", dar a treia oară nu mai poate să spună decât "Doamne, tu ştii toate". După fiecare răspuns al lui Petru, Domnul îi spune pe rând: "paşte mieluşeii Mei", "Păstoreşte oile Mele" şi "Paşte oile Mele".
Putem înțelege de aici că odată ce postul a luat sfârșit iar inima noastră a fost restabilită, avem o slujbă de împlinit. E treabă de făcut, ca de obicei! Domnul a folosit acest post pentru gloria Lui şi ca să ne aducă inimile mai aproape de El şi doreşte ca noi să-i vedem pe ai Săi cum îi vede El, şi să-I slujim Lui slujindu-le lor!
Postul trebuie de asemenea să ne conducă la laudă, ca în cazul Anei (1. Samuel 1:7 - 2:11 ). Ana fusese foarte împovărată în timpul postului ei, iar după aceea, la timpul potrivit, Domnul i-a dăruit un fiu. Imediat după naşterea fiului ei citim despre ea că lăuda pe Dumnezeu în templu. Postul trebuie să ne conducă la a da glorie Domnului pentru ceea ce este şi pentru ceea ce a făcut!
Concluzie
Trăim vremuri grele! Vrăjmaşul este la lucru şi vrea să zădărnicească credința poporului lui Dumnezeu. Avem nevoie de exerciții de inimă autentice! Vedem efectele lucrării vrăjmaşului peste tot în jurul nostru, la fel ca ucenicii din Matei 17 sau Iosafat în 2. Cronici 20 . Postul şi rugăciunea sunt cheia către victoria asupra lui. Rugăciunea este a depinde în totalitate de Domnul pentru a învinge, iar postul, a îndepărta orice lucru care vine din firea veche şi care ar împiedica lucrarea pe care Domnul o face! Postul şi rugăciunea ne deschid calea spre laudă. Poate că ne este de folos să privim puțin calea pe care Iosafat a ajuns la victorie.
Mai întâi, el recunoaște care este problema (2. Cronici 20:3, 10-11 ), apoi respinge carnea (v12), ajungând să-L caute pe Domnul (v3, 12-13). Să remarcăm că din versetul 3 Iosafat vestește un post pentru a nu lăsa nimic să-i distragă. Tot poporul lui Dumnezeu era împreună într-un gând, în deplină dependență de Domnul! Era singura lor şansă! Postind ei se întorc la promisiunile lui Dumnezeu (v14-19), apoi confruntă problema şi se bucură deja de victorie (v20-30). Nu puteau merge singuri să lupte cu vrăjmașii lor, aşa că s-au dedicat postului şi rugăciunii.
În aceste ultime zile până la venirea Domnului vrăjmașul este tare iar noi nu avem nicio putere asupra lui, dar Cel care este în noi este mai mare decât cel care este împotriva noastră. Sunt momente în care singura cale pentru a ieşi învingători este prin post şi rugăciune. Fie ca Domnul să ne ajute pe fiecare să realizăm că "Noaptea este mult înaintată şi ziua este aproape; să lepădăm deci faptele întunericului şi să îmbrăcăm armura luminii. (...) Ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de carne, ca să-i treziţi poftele." (Romani 13:12,14 ).