comori.org
comori.org

1. Atunci Isus a vorbit mulţimilor şi ucenicilor Săi,

2. spunând: „Pe scaunul lui Moise s-au aşezat cărturarii şi fariseii.

3. Deci toate câte vă spun ei, faceţi şi ţineţi, dar nu faceţi după faptele lor, pentru că ei spun şi nu fac,

4. ci leagă poveri grele şi greu de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul lor nu vor să le mişte.

5. Şi toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni; pentru că îşi lăţesc filacteriile şi îşi lărgesc marginile hainelor lor;

6. şi iubesc locul de seamă la mese şi scaunele de seamă în sinagogi

7. şi saluturile în pieţe şi să fie numiţi de oameni: Rabi, Rabi;

8. dar voi să nu fiţi numiţi Rabi, pentru că unul singur este Îndrumătorul vostru; şi voi toţi sunteţi fraţi.

9. Şi nu numiţi tatăl vostru pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri;

10. nici să nu vă numiţi îndrumători, pentru că Unul singur este Îndrumătorul vostru: Hristosul.

11. Iar cine este mai mare între voi va fi slujitorul vostru.

12. Şi oricine se va înălţa pe sine va fi smerit; şi oricine se va smeri pe sine va fi înălţat.

13. Dar vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că voi închideţi Împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; pentru că nici voi nu intraţi, nici pe cei care intră nu-i lăsaţi să intre.

14. Vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că devoraţi casele văduvelor şi, de ochii lumii, vă rugaţi îndelung; de aceea, veţi primi mai aspră sentinţă.

15. Vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un singur prozelit şi, când s-a făcut, îl faceţi fiu al gheenei de două ori mai mult decât voi.

16. Vai de voi, călăuze oarbe, care spuneţi: «Oricine va jura pe templu nu este nimic; dar oricine va jura pe aurul templului este dator»!

17. Nebuni şi orbi! pentru că ce este mai mare, aurul, sau templul care sfinţeşte aurul?

18. Şi: «Oricine va jura pe altar nu este nimic; dar oricine va jura pe darul care este deasupra lui este dator».

19. Nebuni şi orbi! pentru că ce este mai mare, darul, sau altarul care sfinţeşte darul?

20. Deci cine jură pe altar jură pe el şi pe toate câte sunt deasupra lui.

21. Şi cine jură pe templu jură pe el şi pe Cel care locuieşte în el.

22. Şi cine jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel care stă pe el.

23. Vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că daţi zeciuială din mentă şi din anason şi din chimion şi aţi lăsat deoparte cele mai grele lucruri ale legii: judecata şi mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.

24. Călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul, dar înghiţiţi cămila!

25. Vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că voi curăţaţi exteriorul paharului şi al farfuriei, dar în interior sunt pline de jefuire şi de necumpătare.

26. Fariseu orb! curăţă întâi interiorul paharului şi al farfuriei, pentru ca şi exteriorul lor să fie curat.

27. Vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că sunteţi ca mormintele văruite, care în afară se arată frumoase, dar înăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice necurăţie.

28. Aşa şi voi, în afară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar înăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de nelegiuire.

29. Vai de voi, cărturari şi farisei, făţarnicilor! pentru că voi zidiţi mormintele profeţilor şi împodobiţi monumentele celor drepţi

30. şi spuneţi: «Dacă am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la sângele profeţilor».

31. Astfel dar mărturisiţi despre voi înşivă că sunteţi fii ai celor care i-au omorât pe profeţi;

32. şi voi umpleţi măsura părinţilor voştri!

33. Şerpi, pui de năpârci! cum veţi scăpa de judecata gheenei?

34. De aceea, iată, Eu trimit la voi profeţi şi înţelepţi şi cărturari; şi pe unii dintre ei îi veţi ucide şi îi veţi răstigni şi pe unii dintre ei îi veţi biciui în sinagogile voastre şi-i veţi persecuta din cetate în cetate;

35. ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între templu şi altar.

36. Adevărat vă spun, toate acestea vor veni peste generaţia aceasta.

37. Ierusalime, Ierusalime, cetate care omoară pe profeţi şi ucide cu pietre pe cei trimişi la ea! De câte ori am vrut să adun pe copiii tăi cum îşi adună o găină puii sub aripi, şi n-aţi vrut!

38. Iată, vi se lasă casa pustie.

39. Pentru că vă spun: Nicidecum nu Mă veţi mai vedea de acum, până când veţi zice: «Binecuvântat fie Cel care vine în Numele Domnului!»“