1. Şi a fost aşa: când a auzit împăratul Ezechia, şi-a sfâşiat hainele şi s-a acoperit cu sac şi a intrat în casa Domnului.

2. Şi i-a trimis pe Eliachim, care era peste treburile casei, şi pe Şebna, cărturarul, şi pe bătrânii preoţilor, acoperiţi cu sac, la profetul Isaia, fiul lui Amoţ.

3. Şi i-au zis: „Aşa zice Ezechia: «Ziua aceasta este o zi de strâmtorare şi de mustrare şi de batjocură: pentru că pruncii au ajuns până la naştere şi nu este putere ca să se nască.

4. Poate va auzi Domnul Dumnezeul tău cuvintele lui Rabşache, pe care l a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să-L batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi El îl va pedepsi pentru cuvintele pe care Domnul Dumnezeul tău le-a auzit. De aceea, înalţă o rugăciune pentru rămăşiţa care încă mai este»“.

5. Şi slujitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia.

6. Şi Isaia le-a zis: „Aşa să-i spuneţi stăpânului vostru: Aşa zice Domnul: «Nu te teme de cuvintele pe care le-ai auzit, cu care M-au hulit slujitorii împăratului Asiriei.

7. Iată, voi pune un duh în el şi va auzi veşti şi se va întoarce în ţara lui şi-l voi face să cadă prin sabie în ţara lui»“.

8. Şi Rabşache s-a întors şi l-a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei; pentru că auzise că plecase din Lachis.

9. Şi a auzit zicându-se despre Tirhaca, împăratul Etiopiei: „A ieşit să facă război cu tine“. Şi când a auzit aceasta, a trimis soli la Ezechia,

10. zicând: „Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda, zicând: «Să nu te înşele Dumnezeul tău în care te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei».

11. Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor pe care le-au nimicit cu totul; şi tu vei scăpa?

12. Oare dumnezeii naţiunilor, pe care le-au nimicit părinţii mei, au scăpat ei Gozanul şi Haranul şi Reţeful şi pe fiii Edenului care erau în Telasar?

13. Unde este împăratul Hamatului, şi împăratul Arpadului, şi împăratul cetăţilor Sefarvaim, Hena şi Iva?»“

14. Şi Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o; şi Ezechia s-a suit la casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.

15. Şi Ezechia s-a rugat Domnului,

16. zicând: „Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi între heruvimi, Tu, Acelaşi, Tu singur eşti Dumnezeul tuturor împărăţiilor pământului, Tu ai făcut cerurile şi pământul.

17. Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă; Doamne deschide-Ţi ochii şi vezi; şi ascultă toate cuvintele lui Sanherib, care a trimis să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!

18. În adevăr, Doamne, împăraţii Asiriei au pustiit toate ţările şi pământurile lor

19. şi i-au aruncat în foc pe dumnezeii lor, pentru că nu erau dumnezei, ci lucrare a mâinilor oamenilor, lemn şi piatră; şi le-au distrus.

20. Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, salvează-ne din mâna lui, ca să cunoască toate împărăţiile pământului că Tu eşti Domnul, Tu singur“.

21. Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia, zicând: „Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Cu privire la ce te-ai rugat Mie despre Sanherib, împăratul Asiriei,

22. acesta este cuvântul pe care l-a spus Domnul împotriva lui:«Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte, râde de tine în batjocură; fiica Ierusalimului clatină din cap la tine.

23. Pe cine ai batjocorit şi ai hulit? Şi împotriva cui ai înălţat glasul şi ţi-ai îndreptat ochii în sus? Împotriva Sfântului lui Israel.

24. L-ai batjocorit pe Domnul prin slujitorii tăi şi ai zis: «Cu mulţimea carelor mele m-am suit pe înălţimea munţilor, pe coastele abrupte ale Libanului; şi voi tăia cedrii lui cei înalţi, chiparoşii lui cei aleşi, şi voi ajunge pe înălţimea lui cea mai îndepărtată, în pădurea câmpiei lui roditoare.

25. Eu am săpat şi am băut apă, şi cu talpa picioarelor mele am secat toate pâraiele Egiptului».

26. N-ai auzit tu că de demult Eu am făcut aceasta, că din zile străvechi am întocmit-o? Acum am împlinit-o, ca tu să prefaci cetăţi întărite în grămezi de dărâmături.

27. De aceea locuitorii lor au fost fără putere, s-au înspăimântat şi s-au ruşinat. Au fost ca iarba câmpului şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri şi ca grâul ars de soare înainte de a fi crescut.

28. Dar cunosc şederea ta, şi ieşirea ta, şi intrarea ta, şi furia ta împotriva Mea.

29. Pentru că furia ta împotriva Mea şi obrăznicia ta s-au suit la urechile Mele, de aceea voi pune veriga Mea în nasul tău şi zăbala Mea în buzele tale şi te voi face să te întorci pe calea pe care ai venit.

30. Şi acesta îţi va fi semnul: anul acesta se va mânca orice creşte de la sine, şi în anul al doilea orice va răsări din aceasta; dar, în anul al treilea, semănaţi şi seceraţi şi plantaţi vii şi mâncaţi rodul lor.

31. Şi rămăşiţa care a scăpat din casa lui Iuda va prinde din nou rădăcină dedesubt şi va da rod deasupra.

32. Pentru că din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion, cei care vor scăpa; râvna Domnului oştirilor va face aceasta»“.

33. De aceea, aşa zice Domnul despre împăratul Asiriei: „Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va trage acolo vreo săgeată, nici nu va veni înaintea ei cu scutul, nici nu va ridica şanţ împotriva ei.

34. Se va întoarce pe aceeaşi cale pe care a venit şi nu va intra în cetatea aceasta“, zice Domnul.

35. „Pentru că Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s-o salvez, pentru Mine şi pentru robul Meu David“.

36. Şi îngerul Domnului a ieşit şi a lovit o sută optzeci şi cinci de mii în tabăra asirienilor. Şi când s-au sculat dis-de-dimineaţă, iată, toţi erau trupuri moarte.

37. Şi Sanherib, împăratul Asiriei, a plecat şi s-a dus şi s-a întors; şi a locuit în Ninive.

38. Şi a fost aşa: pe când se închina în casa lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec şi Şareţer, fiii lui, l-au lovit cu sabia, şi au scăpat în ţara Ararat. Şi în locul lui a împărăţit Esar-Hadon, fiul lui.