1. Şi Domnul l-a trimis pe Natan la David. Şi a venit la el şi i-a zis: „Erau doi oameni într-o cetate, unul bogat şi celălalt sărac.

2. Bogatul avea foarte multe turme şi cirezi.

3. Dar săracul n-avea nimic, decât o singură mieluşea, pe care o cumpărase şi o hrănea; şi ea creştea împreună cu el şi cu copiii săi; mânca din bucata lui şi bea chiar din paharul lui şi se culca la sânul lui şi-i era ca o fiică.

4. Şi a venit un călător la omul bogat. Şi el nu a vrut să ia din turma lui şi din cireada lui, ca să pregătească pentru călătorul care venise la el, şi a luat oaia omului sărac şi a pregătit-o pentru omul care venise la el“.

5. Şi mânia lui David s-a aprins împotriva omului acela şi i-a zis lui Natan: „Viu este Domnul, omul care a făcut aceasta este un fiu al morţii.

6. Şi să întoarcă mielul împătrit, pentru că a făcut lucrul acesta şi pentru că n-a avut milă“.

7. Şi Natan a zis lui David: „Tu eşti omul acela! Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Te-am uns împărat peste Israel şi te-am scăpat din mâna lui Saul;

8. şi ţi-am dat casa stăpânului tău şi soţiile stăpânului tău la sânul tău; şi ţi-am dat casa lui Israel şi a lui Iuda şi, dacă ar fi fost prea puţin, ţi-aş fi adăugat multe alte lucruri ca acestea.

9. De ce ai dispreţuit cuvântul Domnului şi ai făcut ce este rău în ochii Săi? Ai lovit cu sabia pe Urie hetitul şi ţi-ai luat de soţie pe soţia lui, iar pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amon.

10. Şi acum sabia nu se va depărta din casa ta niciodată, pentru că M-ai dispreţuit şi ai luat pe soţia lui Urie hetitul ca soţie a ta».

11. Aşa zice Domnul: «Iată, voi ridica un rău împotriva ta chiar din casa ta şi voi lua soţiile tale dinaintea ochilor tăi şi le voi da aproapelui tău, şi el se va culca cu soţiile tale în faţa soarelui acestuia.

12. Pentru că tu ai lucrat pe ascuns, dar Eu voi face acest lucru în faţa întregului Israel şi în faţa soarelui»“.

13. Şi David a zis lui Natan: „Am păcătuit împotriva Domnului“. Şi Natan a zis lui David: „Şi Domnul ţi-a îndepărtat păcatul: nu vei muri.

14. Dar, pentru că, prin fapta aceasta, ai dat mare prilej vrăjmaşilor Domnului să hulească, fiul tău care ţi s-a născut va muri negreşit“.

15. Şi Natan a plecat acasă.$Şi Domnul a lovit pruncul pe care i-l născuse lui David soţia lui Urie şi a ajuns foarte bolnav.

16. Şi David L-a rugat pe Dumnezeu pentru prunc. Şi David a postit şi s-a dus şi a stat culcat pe pământ toată noaptea.

17. Şi bătrânii casei lui s-au ridicat spre el, ca să-l facă să se ridice de la pământ; dar el n-a vrut şi nici n-a mâncat pâine cu ei.

18. Şi a fost aşa: în ziua a şaptea, pruncul a murit. Şi slujitorii lui David s-au temut să-i spună că pruncul a murit, pentru că ziceau: „Iată, pe când încă trăia pruncul, i-am vorbit şi n-a ascultat de glasul nostru; cât de mult se va mâhni deci dacă-i vom spune acum că pruncul a murit!“

19. Dar David a văzut că slujitorii săi şopteau împreună şi David a înţeles că pruncul murise. Şi David a zis slujitorilor săi: „A murit pruncul?“ Şi ei au zis: „A murit!“

20. Atunci David s-a ridicat de la pământ şi s-a spălat şi s-a uns şi şi-a schimbat hainele şi a intrat în casa Domnului şi s-a închinat. Apoi a venit acasă şi a cerut şi i-au pus pâine înainte şi a mâncat.

21. Şi slujitorii săi i-au zis: „Ce faci? Tu ai postit şi ai plâns pentru prunc când trăia şi acum, când pruncul a murit, te ridici şi mănânci pâine?“

22. Şi el a zis: „Când trăia încă pruncul, am postit şi am plâns, pentru că ziceam: «Cine ştie dacă nu Se va îndura Domnul de mine, ca pruncul să trăiască?»

23. Dar acum, când a murit, de ce să postesc? Pot eu să-l aduc înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine“.

24. Şi David a mângâiat-o pe Bat-Şeba, soţia sa, şi a intrat la ea şi s-a culcat cu ea. Şi ea a născut un fiu şi el i-a pus numele Solomon. Şi Domnul l-a iubit.

25. Şi a trimis cuvânt prin profetul Natan; şi el i-a pus numele Iedidia, datorită Domnului.

26. Şi Ioab a luptat împotriva Rabei, cetatea fiilor lui Amon, şi a luat cetatea împărătească.

27. Şi Ioab a trimis soli la David şi a zis: „Am luptat împotriva Rabei şi am luat cetatea apelor.

28. Şi acum adună restul poporului şi aşază tabăra împotriva cetăţii şi ia-o tu, ca să nu iau eu cetatea şi să i se pună numele după numele meu“.

29. Şi David a adunat tot poporul şi a mers la Raba şi a luptat împotriva ei şi a luat-o.

30. Şi a luat coroana împăratului lor, de pe capul său; şi greutatea ei era de un talant de aur şi în ea erau pietre scumpe; şi a fost pusă pe capul lui David. Şi a luat din cetate foarte multă pradă.

31. Şi a scos pe poporul care era în ea şi i-a pus sub ferăstrău şi sub suluri de fier şi sub securi de fier şi i-a trecut prin cuptorul de cărămizi. Şi aşa a făcut tuturor cetăţilor fiilor lui Amon. Şi David şi tot poporul s-au întors la Ierusalim.